Pe drumuri de munte – Pe drumuri de munte

noapte la munte, noapte la mare

Am inceput cu o tura pe Valea Malinului-Braul mare al Costilei-Valea Priponului, apoi 3 zile in Vama Veche si iar munte- creasta Pietrei Craiului.

Imi doresc o zi si-o lumina asa de frumoasa
Ochii sa-i inchid, sa ma vad plecat iar de-acasa
Si prin munti sa hoinaresc
Cu-o chitara si un vers

Mi-e dor de muntii mei
Departe sunt de ei
Imi pare drumul lung
Si as vrea mai repede s-ajung

Pe o stanca scaldata in ploaie si vant
Au crescut flori de colt, iar sub ele-i abrupt
Florile te saluta pe poteca cand treci
Esti cu ochii la ele, dar ai grija cum mergi

Muntii sa-i revad demni si negri-ntinsi peste zare
Frunza din paduri s-o aud prin vant cum tresare
Clipa asta o astept
Cu tot soarele in piept

Vis de-argint si de petale
Cuibul tau e sus pe creste
Raza ta-mi coboara-n cale
Mai frumos ca-ntr-o poveste

Drumul pana-n munti sa-l infrunti
Si sa treci mergand, mergand, strabatand
Toata calea ce-ai gasit
Tu, calator neobosit
Si te-ai jurat sa o strabati pan’ la sfarsit

Cand gandul iar ma poarta
Spre codrii cei de brazi
Spre vai cu ape repezi
Trecute printr-un vad
Imi pare parcul vested
Si-orasul cenusiu
Caci muntele ma cheama
Si-acolo as vrea sa fiu

Cand ochiul vrea sa soarba
Ca pe-un pocal cu vin
Chiar din a boltii cupa
Azurul carpatin
Fereastra-mi pare-ngusta
Si bulevardul stramt
Si nu imi gasesc locul
Cat in oras mai sunt

Cand visele mele alearga printre nori
Cand sunetul codrului imi da mii de fiori
Alung orice teama, pe munte ma avant
Alerg si traiesc, iubesc, doresc si cant
Roua diminetii si mirosul cald de vara
Stralucirea vietii din izvoare ma inconjoara

Cine nu iubeste muntele
Nu va sti niciodata ce e mai frumos
Nu va sti nicicand ce-i un vis implinit
Si toate vor parea straine si fara rost

Cine nu iubeste muntele
Nu va sti niciodata ce-i dincolo de zare
Nu va simti fiorul inaltimilor
Nu va fi niciodata mai aproape de soare

Cine nu iubeste muntele
Nu va simti niciodata freamatul brazilor
Nu va urca nicicand tainice carari
Nu va fi niciodata calator

Cine nu iubeste muntele
Nu va sti niciodata cu-adevarat a iubi
Nu va sti nicicand ce-i prietenia
Nu va avea niciodata amintiri

Ca-ntr-un vis am cuprins
Tot muntele in inima si-n suflet
Si mi-am zis: nu-i doar vis

Drum, drum, drum
Nimic nou nu mai stim, decat
Drum, drum, drum
Din zori pana-n amurg, decat
Drum, drum, drum

Munti, munti, munti
Si mici si-nalti, ca noi oricum
Munti, munti, munti
Noi ii urcam ca voi oricum
Munti, munti, munti
Si noaptea noi visam doar munti

Zori, zori, zori
Noi ne-am trezit acum, de cu
Zori, zori, zori
Sa pornim iar la drum, de cu
Zori, zori, zori
Pornim cu roua de pe flori

Drum, drum, drum
Nimic nou nu mai stim, decat
Munti, munti, munti
Noi ii urcam ca voi, oricand
Zori, zori, zori

Noapte la mare, noapte la mare
Buzele tale au gust de sare
Pielea-ti miroase a scoici si a soare
Noapte la mare, noapte la mare

Mare Neagra, vrem sa vii
Sa speli zarile lumesti
Da-ne suflet de copii
Daca ne mai iubesti

Iti multumesc, prea buna mea iubita
Ca ma-nsotesti in drumul meu pribeag
Si-i multumesc lui Dumnezeu ca mi-ai fost daruita
Si te sarut, al tau cu drag

Noapte la mare, noapte-nstelata
Inima mea e o scoica furata
erla din ea e dragostea mea
Stai langa mine, tu esti a mea

Cer albastru, ape line
Cararui serpuitoare
Venim, munte, catre tine
Sufletul ni-i plin de soare
Muntele ne e prieten
Si iubire pe vecie
Haideti toti sa il strabatem
Casa noastra el sa fie

Avem un singur Crai ce-asteapta neclintit
Cu ale sale creste ce-s rosii-n asfintit

Plecam sambata seara, urcam toti impreuna
Si liberi ca sa fim sub cerul clar de luna

Sa vii sa il strabatem pe ale sale drumuri
Sa vezi cum cresc la brazi cu miile de muguri

Sa vezi si jneapanul cum creanga si-a plecat
Ce vitrega-i natura si-i vant neincetat

Hai tine ritmul, nu e greoi
La munte o carare chiar si in doi
Inseamna viata, o lume de basm
Bucurii, entuziasm

Muntele azi ne cheama pe o frunza, in vant,
Bucurosi, catre creasta, de cu zori am pornit
Ne intalnim cu izvorul ce alearga hai-hui
Uite o capra neagra. Unde? Uite ca nu-i

Batrane Crai, iti marturisesc
Cat de mult eu te iubesc
Mi-ai dat potecile cu soare
Mi-ai dat si zambet, si rabdare

Iti multumesc pentru trecut
Si crestele ce le-am batut
Un gand curat ce va porni
Spre tine, Crai, in orice zi
Si chiar de-as fi-n ultima zi
Tot “Piatra Craiului” eu voi rosti

Se-nsera
Soarele prin munti scapata
Noi urcam peste stanci cu fiori
Si ne simteam nemuritori
Respiram
Vraja muntelui o simteam
Ne opream sa privim frumuseti
Si ne doream s-avem noua veti

De cand rasare soarele
Strabatem iar potecile
Uitand de ploaie si de vant
Cu totii ne-avantam cantand

Iar cand apune soarele
Ne indreptam privirile
Spre drumul cel indepartat
Plin de paduri si-ntunecat

Racoarea noptii s-a lasat
Cu toti la foc ne-am adunat
Cerul intreg s-a instelat
Cu toti de griji am si uitat

Departe in munti, ascuns printre stanci
Se afla batranul refugiu
Acolo se-ntalnesc acei ce iubesc
Peretii de stanca si cerul

Nu-i nimeni sa-i inteleaga
Nu-i nimeni la fel ca ei
Doar dorul – gandul ce-i leaga
Sa urce spre creste mereu

Numai noi, suntem impreuna
Numai noi, sub clarul de luna
Suntem doi, fericiti in munte
Tu si eu, cuplul fericirii
Eu si tu, vis al implinirii
Iar in par porti doar flori de munte

Jos sunt flori, pe cer numai stele
Ne iubim, martore-s doar ele
Adormim ca si doi copii
Numai vis, sub clarul de luna
Numai vis, suntem impreuna
Amandoi plini de bucurii

Ma-ntorc la tine, muntele meu drag
Cu piscurile scaldate in soare
Cu miresme proaspete de flori si brad
Cu sopote de rauri si izvoare

As vrea sa urc pe crestele inalte
Deasupra norilor si-a zarilor albastre
Sa uit de tot ce-i trist, de griji si de nevoi
De ritmul agitat al lumii noi

E-un echilibru care ma-nfioara
Si ma face sa fiu fericit
Da, muntele meu drag, ma-ntorc la tine
Si din nou ma bucur ca exist

Da, muntele meu drag, ma-ntorc la tine
La brazii tai, la maretia ta
Si vreau sa fiu si eu maret ca tine
Si bun, si demn, si drept, Maria ta

Tu, floare de colt
Minune sub bolti
Frageda stea
Iubita mea

Floare ninsa-n varf de stanca
Mai presus de nori si stele
Cine oare sa te-ajunga
Numai dorurile mele

Si vreau sa vii si tu, sa mergem impreuna
Sa impletim acolo a Craiului cununa

Din garofite rosii si din bujori de munte
Din liliac si flori de colt carunte
Hei, hai, liliac si flori de colt carunte

Colo-n munte, sus in iarba
Vei gasi ascunsa-o floare
Cupa de safir albastru
Care rade inspre soare
Un pocal umplut cu roua
Sau cu stropi amari de vis
Vis ce nu razbate-afara
De sub ochiul azi inchis